Câteva cuvinte despre magneți

Magnet este un material sau un obiect care produce câmp magnetic. Aceasta îi conferă proprietăți particulare, cum ar fi exercitarea unei forțe de atracție asupra unui material feromagnetic.
Un Magnet este delimitat la capete cu doi poli, un pol NORD și  un pol SUD, acestea sunt zonele în care se manifestă cel mai puternic proprietățile magnetice. 

Magnet cu un singur pol nu există! Dacă un magnet este rup în două vom obține doi magneți mai mici, fiecare bucațică având un pol nord și un pol sud.
Magneții atrag doar corpurile care conțin fier. Un corp din fier, prin contact cu un magnet, se magnetizează. Dacă magneții sunt încălziți, ei își pierd proprietățile magnetice. 
Magneții pot fi artificiali sau naturali.
Magneții artificiali se obțin prin magnetizarea fierului sau a oțelului. Cei  temporari, își păstrează  proprietățile magnetice un timp mai scurt, iar cei permanenți își păstrează proprietățile magnetice un timp mai lung.

Tipuri de magneți permanenți:

Magneți Neodim sunt cei mai puternici magneti din lume, 
Magneți din Ferită,
Magneți AlNiCo,
Magneți Samariu Cobalt.

Fenomenul magnetismului 
Fenomenul magnetismului preocupă omenirea de 3000 de ani.
Istoricul roman Plinius a citat o legendă,  în care un cioban grec a constatat pentru prima dată pe pășunea lui, că o piatră a atras vârful de fier al bătei .
Se presupune că acest fenomen de magnetizare a fost provocată  în urma unui fulger. Socrate menționează, că acest minereu de fier (magnetit) poate magnetiza o bară de fier.

În Egiptul antic se credea că magnetita provine din oasele nepoatei zeiței pamântului. Legendele Maya încă dinaintea lui Columb vorbesc despre magnetism. Anterior nu s-a observat  nici un fenomen magnetic similar, când două corpuri se atrag sau se resping fără atingere.

Cunoaștem de asemenea, că aproximativ de 2000 de ani, chinezii au folosit o lingură din minereu de fier magnetizat, care indica polul Sud. Această lingură avea cu o masă orizontală un singur punct de contact și în orice vreme indica direcția de sud.

De asemenea știm că în orice condiții pe marea imensă, Steaua Polară poate fi punct de orientare sub forma unui busole. Astfel cu ajutorul acesteea  a fost  posibilă înconjurul pământului cu corabia, și descoperirea Americii de către Cristofor Columb, în anul 1492.

Studierea stiințifică a fenomenului magnetismului, s-a început în Epoca Nouă, în secolul al XVI-lea..
Savantul Sir William Gilbert prin studierea bilelor magnetice, a constatat că globul pământului este un magnet uriaș.
Pe lângă recunoașterea polulilor magnetice N si S, s-a  constatat faptul ca  magneţii, chiar şi cei permanenţi, îşi pierd proprietăţile magnetice, daca magnetul este incalzit.
Interacțiunea dintre cele două poluri magnetice a fost științific demonstrate cu măsurări precise, de catre Coulomb.

Meritul savantului danez Hans christian Oersted, a fost descoperirea efectului magnetic al electricității, in 1820.

În cursul aceluiași an, Andre Marié  Amperé în urma studiului experimental descrie fenomenul natural al originei magnetismului.

Oersted a aratat că electricitatea poate genera forţe magnetice, iar Faraday , şi paralel cu el dar independent, fizicianul american Joseph Henry, au demonstrat că prin magnetism se poate produce curent electric.